Piața construcțiilor va avea un an 2024 dificil, printre provocările motive numărându-se ritmul lent în care se mișcă multe proiecte, inflația, condițiile de creditare, dar și dificultatea în obținerea de autorizații, situația din București fiind cea mai provocatoare la acest capitol, este de părere Cătălin Chimir, Managing Director Senaria, companie de management al proiectelor și consultanță în construcții.
Potrivit consultantului, ca tendințe generale și regionale, se prevede că anul 2024 va înregistra o scădere în piețele de construcții din Europa de Sud-Est, inclusiv în România, dar se proiectează o revenire pentru anul 2025, după cum arată datele Asociației de Prognoză a Construcțiilor din Europa de Est (EECFA).
Presiunile politice pentru reducerea deficitului bugetar, cheltuielile sociale și perioada nu tocmai de acalmie sunt factori care temperează orice previziune de creștere pe zona de construcții, cel puțin pe zona de proiecte publice.
Totuși, trebuie luat în seamă programul PNRR, care poate menține pe o linie rezonabilă mulți jucători din piața de construcții.
„Cele mai multe investiții se fac în prezent în infrastructura rutieră, modernizarea clădirilor și a instituțiilor publice. Zonele cele mai dinamice în segmentul de construcții rezidențiale sunt București – zona metropolitană, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu și Constanța”, ne-a explicat Cătălin Chimir.
În ceea ce privește investițiile private, conform managerului Senaria, acestea vor continua în aceasta perioadă, în special în parcurile logistice și industriale, unde cererea pentru astfel de construcții rămâne ridicată. Marea majoritate a proiectelor din aceasta categorie sunt investiții cu capital străin, iar cele mai multe dintre ele sunt dezvoltate în zona de vest a țării.
Datele publice arată că proiecte există, dar ritmul este lent
Potrivit datelor INS, publicate recent, volumul lucrărilor de construcții a crescut de la an la an, ca serie brută, cu 12,2% în primele zece luni ale lui 2023. Pe segmentul lucrărilor de construcții noi creșterea a fost de aproape 13%.
Pe obiecte de construcții, s-a înregistrat o creștere de 30% la construcțiile inginerești și o creștere mică la clădirile nerezidențiale, de sub 2 procente. În schimb, pe segmentul clădirilor rezidențiale s-a înregistrat o scădere de aproximativ 7%.
„Cifrele reflectă realitatea pe care o resimțim în teren: există proiecte, însă merg destul de greu, pe fondul unor factori care variază de la facilitatea obținerii autorizațiilor necesare – situație mai specială în Capitală – până la bugete afectate de inflație sau de condițiile de creditare”, a subliniat Cătălin Chimir.
Omul de afaceri afirmă că industria construcțiilor se confruntă în continuare cu provocări, dar aceasta nu este o noutate.
Materialele de construcții s-ar putea ieftini, dar nu și costul total de construcție
O provocare a ultimilor ani a fost creștere prețurilor materialelor de construcție, iar perioada următoare ar trebui să aducă o ajustare a acestora, dar, când ne referim la costul total de construcție, previziunile nu indică o scădere a nivelului minim actual.
„Chiar dacă ritmul inflației a mai scăzut, încă nu am coborât din carusel. În 2023, prețurile materialelor de construcție și-au mai revenit, însă, chiar și în acest context, nu se mai pot construi locuințe la un cost de construcție sub 650 de euro/mp, preț la care se vor adăuga însă și alte costuri”, ne-a mai spus Managing Directorul Senaria.
Printre costurile suplimentare menționate de acesta se numără cele date de branșamente, de construcția de drumuri de acces, de elemente împrejmuire, amenajare peisagistică și așa mai departe.
„Prin urmare, chiar dacă estimăm că vor mai exista modificări în jos în prețurile materialelor, costurile finale tot nu vor mai coborî, ci vor merge doar în sus”, a subliniat Cătălin Chimir.
Costul de construcție este influențat și de cerințele pieței
Potrivit lui, motivele care țin de această dinamică țin nu doar de partea de construcție, ci și de exigențele clientului final, cumpărătorul de produse imobiliare.
„Am remarcat o evoluție ascendentă în dorințele cumpărătorului, cum ar fi un stil de viață superior celui oferit de produsul imobiliar din anii anteriori. Adică suprafețe mai generoase, finisaje de calitate, integrarea unor tehnologii ce cresc calitatea locuirii”, a mai spus reprezentantul Senaria.
Printre exigențele pieței, fie că vorbim de cerințe venite din partea dezvoltatorilor sau a cumpărătorilor finali, se numără:
- utilizarea de materiale de construcție avansate care asigură o izolare termică și fonică mai bună,
- încălzire și răcire prin pardoseală sau tavane,
- panouri fotovoltaice pentru generarea de energie electrică,
- ferestre inteligente care reglează transmiterea luminii și căldurii în funcție de condițiile externe,
- sisteme de filtrare avansate pentru a reduce poluarea aerului interior,
- utilizarea materialelor reciclabile și a proceselor de construcție ecologice,
- sisteme de încălzire și răcire inteligente,
- controlul smart al iluminatului.
Iar lista poate fi și mai lungă, în funcție de preferințele clienților pe zona de construcție.
„O tendință clară este cea de asigurare a eficienței energetice, una influențată și de legislație. Sunt solicitate și produse imobiliare mult mai prietenoase cu mediul înconjurător și societatea. De altfel, normele ESG (de sustenabilitate – n.r.) nu mai sunt doar un moft, ci o necesitate”, a punctat Cătălin Chimir.
Desigur, cele mai multe dintre exigențele menționate mai sus nu sunt pentru produse imobiliare mass-market, ci pentru mai degrabă sunt specifice produse imobiliare high-end, care vor câștiga mai mult teren în anii următori.
„Exigențele tot mai numeroase nu mai pot fi satisfăcute de constructori la prețul de construcție plafonat în toți anii trecuți de programul Prima Casă, așa că prețurile pe metrul pătrat construit vor continua să crească organic. Acest lucru nu trebuie să ne sperie, ci mai degrabă să impulsioneze investitorii și clienții finali să lucreze cu echipe de profesioniști care știu să dimensioneze corect bugetele”, a mai declarat managerul Senaria.
Investitorii care nu apelează la consultanță vor livra proiecte de slabă calitate
Potrivit lui, în contextul creșterii complexității proiectelor de construcție, importanța companiilor de management de proiect va crește în perioada următoare, pentru că acestea pot avea un impact direct și vizibil în eficientizarea costurilor totale ale proiectelor și în optimizarea timpilor de livrare.
„Complexitatea industriei construcțiilor constă în multitudinea de părți interesate, fiecare cu nevoi distincte și interese adesea conflictuale. Statisticile internaționale arată că majoritatea proiectelor de construcție – la nivel mondial – depășesc bugetele stabilite și peste jumătate suferă întârzieri”, ne-a mai explicat Cătălin Chimir.
De asemenea, licitațiile tradiționale bazate pe proiectare, ofertare și construcție pot duce la situații complicate, deoarece constructorii se alătură proiectelor după ce acestea sunt deja definite pe foaie.
Acest lucru îi împiedică pe constructori să propună soluții inovatoare, care ar optimiza proiectele. În plus, problemele apărute în timpul construcției duc adesea la depășiri ale bugetului, programului și riscurilor.
„Piața este pregătită să apeleze la astfel de servicii, dar pe segmentul proiectelor medii și mari din domeniul privat, respectiv proiectele publice. Proiectele mici rămân în continuare administrate de către investitor, respectiv factorul de decizie final, iar acest lucru, din păcate, va conduce la proiecte imobiliare finale de o calitate slabă. Acestea vor suferi întârzieri și vor veni cu costuri suplimentare pe care investitorul va încerca să le transfere clienților finali”, este de părere Cătălin Chimir.
Cu toate provocările lui, 2024 va fi un an bun pentru a demara investiții
De cealaltă parte, reprezentantul Senaria consideră că 2024 va fi un an favorabil pentru investiții noi în proiecte imobiliare, deoarece încă se poate construi la costuri reduse.
„Concurența pentru atragerea forței de munca va fi mică, la fel și cea pentru materialele de construcții, pe fondul unui acces limitat la finanțarea bancară și a numărului redus de proiecte. Avantajele acestui context pot fi exploatate de investitorii educați până când accesul facil la credite va crește și resursele financiare vor deveni mai accesibile și pentru alții”, ne-a mai spus Cătălin Chimir.
Acesta mai remarcă și faptul că încă mai există o cerere consistentă pentru locuințe noi, în timp ce interesul pentru locuințele deja disponibile pe piață este în scădere.
Totuși, până când condițiile de creditare ipotecară nu revin într-o zonă favorabilă și accesibilă, segmentul rezidențial nu poate spera la o creștere în perioada următoare, în pofida faptului că românii și-ar dori să-și cumpere o locuință nouă.
Lasa un raspuns