În luna ianuarie 2024, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut puternic faţă de luna anterioară, cu -77% pe seria brută și -34,2% pe seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Ceea ce semnifică un rezultat slab la început de an, după un trend de creștere anterioară important, și/sau (posibil) raportarea anterioară ceva mai devreme a unor realizări .

Comparativ cu aceeași lună a anului anterior, scăderea a fost de -14,7% pe seria brută și -15% pe cea ajustată la sezonalitate. Declin care riscă să afecteze avansul pe întregul an curent, previzionat a fi de +7,6% la nivelul valorii adăugate brute, în prognoza de iarnă a Comisiei Naționale de specialitate.

Pe elemente de structură, toți indicatorii au fost negativi față de decembrie 2023, cu valori similare pe toată linia: -77% la construcții noi (- 40,8% ajustat sezonier), -77% brut la întreținere și reparații curente (dar „numai” -16,7% ajustat sezonier) și -76,7% la reparații capitale (-9,7% ajustat).

Raportat la aceeași lună a anului trecut, performanțele au fost foarte slabe la construcții noi (-20,7% brut, respectiv -20,8% ajustat, rezonabile la reparații capitale (+4,3%, respectiv +4,6%) și amestecate la întreținere și reparații curente, unde rezultatele au fost împărțite (-1,9% brut dar +1,5% după sezonalitate).

Pe obiecte de construcţii, în raport cu luna precedentă, se observă cum cea mai slabă performanță a fost localizată la clădiri rezidențiale (-77,9% brut și -47% ajustat), cu valori ceva mai puțin rele la construcții inginerești (-79,6% brut dar -28,9% ajustat) și la clădiri nerezidențiale (-70,8% brut și „doar” -16% ajustat).

Față de aceeași lună din anul trecut, rezultatele au fost la mai puțin de jumătate la clădiri rezidențiale (46,9% brut și 46,8% ajustat), mai bune la clădiri nerezidențiale (105,8%, respectiv 106,4%) și reduse marginal din motive conjuncturale pe segmentul de construcții inginerești (-0,3% brut, însă +7,6% după sezonalitate).

Una peste alta, susținut de fondurile europene atrase pentru investiții publice, sectorul construcțiilor a evoluat cu mult peste nivelul estimat prin prognoza oficială pentru 2023. Ceea ce implică acum un efect de bază defavorabil și mai vizibil în perioada de iarnă. Totuși, sunt semne de întrebare referitor la rezultatul puternic negativ pe segmentul de clădiri rezidențiale, mai ales că au existat probleme încă de la finalul anului anterior.

Creșterea robustă anticipată oficial în construcții pentru 2024 este un factor esențial în confirmarea creșterii economice anunțate (+3,4%). Ceea ce presupune un reviriment în lunile care vin, într-un sector prevăzut cu ritm de creștere mult peste ce se așteaptă de la industrie (doar +0,8% și cu cea mai slabe realizări pe luna ianuarie din ultimii șapte ani) sau agricultură (care vizează un +5,7% dar fără a reveni măcar la nivelul din 2021.

Pentru referință, în statistica europeană a construcțiilor în termeni comparabili, România s-a situat în luna ianuarie 2024 pe penultima poziție, cu -14,7% față de aceeași lună a anului anterior (după ce în decembrie 2023 fusese detașat pe primul loc), ceva mai bine decât Țările de Jos (-15,7%) dar sub Slovacia (-12,8%) sau Finlanda (-10,7%). La polul opus au figurat Ungaria (+17,1%) și Spania (+15,1%), în timp ce media UE a fost aproape staționară (+0,1%) iar cea a Zonei Euro de +0,8%.