Datele la 47 de ani de la marele cutremur: Doar 1 locuință din 5 este asigurată în caz de dezastru. 14 milioane de români locuiesc în zone de hazard seismic

Datele la 47 de ani de la marele cutremur: Doar 1 locuință din 5 este asigurată în caz de dezastru. 14 milioane de români locuiesc în zone de hazard seismic

Doar una din cinci locuințe este asigurată în caz de dezastru, la nivel național, în condițiile în care aproape 70% din populație locuiește în zone de hazard seismic moderat sau ridicat.

Bulevardul Magheru și zona Icoanei din Capitală ar dispărea în cazul unui cutremur major, similar celui din martie 1977. Nicio consolidare în ultimii 40 de ani.

La cutremurul din 4 martie 1977 și-au pierdut viața aproximativ 1.500 de oameni și alți 11.000 au fost răniți.

România este, în continuare, una dintre țările cele mai expuse la seisme, acestea aflându-se în topul riscurilor de care se tem românii. Potrivit unei cercetări realizate de IRES la solicitarea UNSAR, peste jumătate dintre români sunt îngrijorați că un cutremur sau un incendiu le-ar putea afecta locuința. În aceste condiții, însă, a nivel național, doar una din cinci locuințe este asigurată, astfel încât doar 20% dintre români ar beneficia de protecția oferită de o poliță de asigurare pentru locuință, comparativ cu o medie europeană de circa 65%.

În primele 9 luni ale anului trecut, companiile de asigurări au achitat despăgubiri de peste 119,2 milioane lei în baza asigurărilor pentru locuințe, în creștere cu 61% față de valoarea achitată în aceeași perioadă a anului 2022 (74,1 milioane lei).

“Cu aproximativ 7,6 milioane de locuințe neprotejate în fața neprevăzutului, asigurarea locuințelor în caz de dezastru trebuie să devină, fără îndoială, o prioritate națională, dar și o responsabilitate individuală a fiecărui român”, a declarat Alexandru Ciuncan, președinte & director general al UNSAR.

14 milioane de români locuiesc în zone de hazard seismic moderat sau ridicat, ceea ce înseamnă aproape 70% din populație. Iar dacă s-ar produce acum un cutremur similar cu cel din 1977, acesta ar putea cauza costuri cu pagube directe de 7-11 miliarde euro, cu pierderi economice care ar depăși 25 miliarde euro, precizează sursa citată.

Președintele Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic (Re:rise), Matei Sumbasacu, spunea abterior că Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic.

“Riscul seismic are două componente, respectiv hazardul și vulnerabilitatea. Hazardul este ce îți dă natura. Pentru București, cutremurele din Vrancea reprezintă hazardul. Vulnerabilitatea înseamnă cât de pregătiți suntem noi, cetățenii Capitalei și autoritățile, să facem față unui hazard. Din păcate, Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic și asta nu pentru că nivelul hazardului este ridicat, ci pentru că suntem foarte puțin pregătiți să facem față unui astfel de hazard”, a spus Sumbasacu, care de profesie este inginer structurist.

Lasa un raspuns

Adresa de email nu va fi publicata.