În peisajul stațiunilor de schi din Europa, Franța, Elveția, Italia, Austria și Germania dețin supremația și oferă o varietate impresionantă de pârtii de schi, cu o lungime totală de peste 26.000 de kilometri.

Cu toate acestea, România deține un potențial considerabil de dezvoltare dincolo de nivelul său actual și ar putea deveni o alternativă accesibilă pentru turiști, fiind totodată o oportunitate profitabilă pentru investitori, arată compania de consultanță imobiliară Crosspoint Real Estate în studiul “Ski report 2023-2024”.

Domeniul schiabil din România are o lungime tota­lă de 164 de kilometri. Dintre acestea, mare parte au doar un kilometru lungime, cele mai lungi fiind pârtia Semenic-Văliug, de 6 km și cea din Poiana Brașov de 4,6 km. În total, domeniul schiabil din Poiana Brașov are în jur de 24 km, iar un ski pass de o zi costă 200 de lei.

În prezent, tot domeniul schiabil din România este cât cel dintr-o singură staţiune de schi din Austria sau Franţa, unde se investesc zeci de milioane de euro anual în infrastructura de schi. Chiar și în țara vecină Bulgaria, de exemplu, domeniul schiabil de la Bansko cuprinde piste cu un total de 75 km, pornind de la altitudinea de 2.500 m. La Bansko, un ski pass de o zi ajunge la 50 de euro, în timp ce într-o cunoscută stațiune din Austria, Ischgl, un ski pass de o zi costă 72 de euro, însă domeniul schiabil Silvretta se întinde pe 239 km, fiind al treilea cel mai vast din Austria. Astfel, prețul unui ski pass raportat la numărul de kilometri de pârtie este semnificativ mai scump în România.

Însă costurile de cazare mai scăzute, dorința de diversitate a turiștilor, unicitatea culturală și geografică a României ar putea fi câteva atuurile prin care România să atragă investiții în următorii ani.

Dacă în țările din Alpi, prețul pe metru pătrat pentru un apartament construit în cadrul unui proiect high-end din stațiunile montane variază între 8.000 euro în Austria și poate ajunge la aproape 28.000 euro în Franța, în România prețurile pornesc de la 3.500 – 4.000 euro/mp și nu depășesc 7.500 euro/mp pentru proprietățile ultra prime, arată Crosspoint.

În același timp, o cabană de lux în România aduce un venit săptămânal de peste 4.000 euro. În plus, stațiunile montane din România nu sunt destinate exclusiv sporturilor de iarnă, astfel investiția într-o proprietate aflată în zona montană este profitabilă pe tot parcursul anului.

Județele cu cele mai mari suprafețe schiabile (cu peste 10 km de pârtie) au depășit nivelul înregistrat în 2019 în ceea ce privește înnoptările din sezonul de iarnă. În ultimul deceniu, stațiunile montane din județe precum Alba, Harghita și Maramureș au înregistrat o dublare a numărului de înnoptări. În ultimii ani, industria ospitalității din zonele montane a cunoscut o creștere notabilă a dezvoltării, determinată în mare parte de diversitatea tot mai mare a facilităților de cazare disponibile. Dezvoltarea segmentului de lux, apariția cabanelor moderne, împreună cu o gamă tot mai largă de facilități de cazare, au jucat un rol esențial în conturarea acestei tendințe.

“Creșterea economică susținută a României din ultimii ani, numărul tot mai mare de persoane cu venituri ridicate și interesul crescut al investitorilor internaționali au dus la apariția segmentului high-end al pieței rezidențiale și hoteliere. Deși limitată în acest moment, oferta de proprietăți high-end din stațiunile montane ale României corespunde standardelor de calitate întâlnite în Europa de Vest, oferind investitorilor randamente competitive cu potențial semnificativ de dezvoltare”, spune Ilinca Timofte, Head of Research Crosspoint Real Estate.

Turismul din România este totodată majoritar intern, ceea ce face ca piața să fie mai puțin vulnerabilă la schimbări bruște ale pieței și mai bine pregătită pentru a se redresa după o criză.