Procesul de autorizare a construcțiilor în România va fi scurtat semnificativ, printr-o ordonanță de urgență adoptată miercuri, 30 aprilie, de Guvern, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Potrivit ministrului Cseke Attila, măsurile vizează reducerea birocrației, responsabilizarea instituțiilor publice și accelerarea investițiilor, într-un moment în care România are proiecte în execuție în valoare de 234 miliarde de lei.

Reforma introduce avizarea simultană, înlocuind sistemul în cascadă care ducea frecvent la expirarea unor avize înainte de emiterea celorlalte. Se stabilește un termen standard de 15 zile pentru emiterea avizelor, iar instituțiile publice sau entitățile private avizatoare pot solicita o singură clarificare, într-o singură adresă, pentru toate neconformitățile din documentație. După răspunsul beneficiarului, autoritatea avizatoare are din nou 15 zile pentru a emite avizul sau pentru a-l respinge motivat. În lipsa unui răspuns, intervine avizarea tacită.

Durata de obținere a avizelor se reduce drastic: pentru planurile urbanistice generale (PUG), de la până la 10 ani în unele cazuri, la o medie de 6 luni; pentru planurile urbanistice zonale (PUZ), de la 18-24 de luni, la 5–7,5 luni. Pentru autorizațiile de construire, perioada se reduce de la peste un an și jumătate, la 4–6,5 luni. Cseke a argumentat că, în prezent, în cazul unor investiții finanțate prin PNRR, durata medie a procesului de autorizare depășește 400 de zile.

O altă prevedere importantă este valabilitatea avizelor obținute în faza de studii – ele vor fi recunoscute până la finalizarea lucrărilor, fără a fi reînnoite. Pentru proiectele publice, taxele de avizare vor fi eliminate complet. De asemenea, fiecare documentație va fi evaluată de un singur funcționar pe întreaga durată a procesului, pentru a preveni schimbarea frecventă a responsabilului și solicitările contradictorii. Comunicarea emiterii avizului va fi obligatorie în ziua emiterii, prin mijloace electronice.

Sunt prevăzute și excepții: autoritățile din domeniul protecției mediului și al patrimoniului cultural vor rămâne în afara acestor termene generale, deoarece funcționează în baza unor directive europene. În schimb, pentru toate celelalte autorități, nerespectarea termenelor va atrage sancțiuni, iar refuzul nejustificat de avizare va constitui contravenție.

În ceea ce privește Bucureștiul și alte mari orașe, ministrul a subliniat că procedurile sunt aplicabile tuturor unităților administrativ-teritoriale și pot contribui la deblocarea PUZ-urilor întârziate. Cseke a precizat că autoritățile locale vor trebui, la rândul lor, să respecte termenele impuse și să evite situațiile în care dezvoltările imobiliare sunt blocate ani la rând din cauza avizării.

Ministrul a explicat că ordonanța nu favorizează dezvoltatorii imobiliari, ci introduce reguli clare pentru toți actorii – publici și privați – în procesul de avizare. El a subliniat că „nimeni nu dorește avizarea tacită, dar nici nu mai putem accepta ca autorizațiile să stea ani întregi în birocrație”.

În paralel, Guvernul pregătește adoptarea noului Cod al urbanismului, aflat în dezbatere parlamentară, care va introduce posibilitatea construirii unor case unifamiliale de până la 150 de metri pătrați în mediul rural doar pe baza unei notificări către primărie, dacă proiectul este realizat de un specialist. Primăriile vor avea la dispoziție 15 zile pentru a accepta notificarea sau a cere intrarea pe procedura standard de autorizare.

Codul urbanismului va include, totodată, obligații clare pentru noile dezvoltări imobiliare: fie dezvoltatorii vor construi infrastructură socială (creșe, școli, cabinete medicale), fie vor plăti o taxă edilitară sau vor pune la dispoziție terenuri pentru astfel de obiective publice.