Anul în care am intrat vine cu câteva tendințe în domeniul proiectelor de arhitectură și al construcțiilor: acțiunile privind sustenabilitatea și creșterea calității spațiilor se vor intensifica, va crește utilizarea tehnologiei ca modalitate de eficientizare, iar designul interior va deveni tot mai senzorial, arată o analiză a biroului de arhitectură Studio ae.
În ceea ce privește provocările pe care le-ar putea întâmpina companiile din domeniul construcțiilor în 2025, creșterea costurilor este cea mai importantă.
„Provocarea majoră și în 2025 este legată de creșterea prețurilor din cauza inflației și a eliminării facilităților pentru construcții. Vom asista la majorarea costurilor pe ramurile acestui domeniu atât de vast. În plus, vor fi renegocieri ale contractelor în lucru și în ofertare, și implicit și posibile întârzieri pentru proiecte mai mari”, apreciază Elena Ștefănescu, arhitect și cofondator Studio ae.
Din analiza biroului de arhitectură și design Studio ae, în acest an se disting 10 tendințe principale în arhitectură, design și construcții:
Arhitectura – mijlocul de creștere a calității vieții și de apropiere de natură
Ferestrele sunt tot mai mari, sunt preferate materialele naturale precum piatra sau lemnul, se amenajează mici grădini. Mai multe case, birouri și spații de retail sunt amenajate cu grădini interioare, pereți verzi, elemente de apă și sisteme de ventilație naturală pentru a genera un mediu liniștit și cât mai sănătos, mai aerisit.
Sustenabilitatea nu mai este opțională
Sustenabilitatea rămâne în prim-planul tendințelor și în 2025. Materialele ecologice, non-toxice, cu amprentă redusă de carbon, eficiente energetic, materiale locale, reciclabile sau reutilizabile nu mai sunt doar opțiuni, iar lemnul recuperat, cărămizile și metalul reciclat își fac loc în tot mai multe case.
Designul devine senzorial, casele devin mai zen
Designul naturii este replicat în spațiile interioare. Proprietarii de case caută mai mult decât un loc unde să locuiască, își doresc un spațiu intim, care să-i mențină conectați la natură și să facă viața de zi cu zi mai ușoară și plăcută.
Eficiența energetică intră în faza practică // nZEB & Casele pasive
Directiva actualizată privind eficiența energetică a clădirilor noi sau existente, EPBD, trebuie transpusă în legislația națională până în mai 2026. Noul EPBD va introduce prevederi în ceea ce privește montarea sistemelor fotovoltaice, standarde energetice pentru clădirile “ne-rezidențiale”, mecanisme financiare de încurajare a creditelor pentru clădirile eficiente energetic.
Finalizarea șantierelor caselor pasive în acest an va fi dovada că se poate. Casele pasive consumă doar 10% din energie în comparație cu o casă obișnuită existentă și sunt tot mai populare și în România.
Spații multifuncționale // flexibilitate indiferent de programul de arhitectură
Proprietarii de case își doresc spații care se pot adapta rapid la mai multe utilizări, fie că este biroul de acasă, o zonă de joacă pentru copii, un spațiu de creație, hobby sau chiar de antrenament. Pereții glisanți, mobilierul reutilizat, modular și cel retractabil precum și soluțiile de depozitare ascunse, care facilitează schimbarea scopului unei camere fără o remodelare totală sunt câteva idei creative în acest sens.
Utilizarea tehnologiei pe scară tot mai largă
Proiectele majore de execuție vor include și cerințe digitale precum proiectare BIM (Building Information Modelling), utilizare de platforme de management de proiect de tip CDE (Common Data Environment) pentru proiectele mari dimensiuni.
“În domeniul urbanismului, utilizarea în proiectare a bazelor de date de tip GIS ( Geographic Information System) va fi obligatorie. Practic, în timp, după ce autoritățile vor implementa și actualiza informațiile prin bazele de date de tip GIS, fiecare cetățean poate consulta online baza de date și va obține în timp real informații despre terenul pe care intenționează să construiască, asigurând o reducere a timpilor de așteptare și o transparentizare a procesului”, mai declară cofondatorul Studio ae.
Adoptarea noului normativ de securitate la incendiu
De peste 10 ani se discută despre actualizarea normativului P118-99 pentru a include și noile programe de arhitectură precum: mall-uri, galerii comerciale, clădiri înalte de birouri, etc. Rolul normativului este și alinierea cu directivele europene, o parte fiind deja adoptate.
Va fi o perioadă de tranziție, în care vor fi în paralel două variante de conformare privind prevenția împotriva incendiilor, pe deoparte pentru clădirile deja în curs de autorizare pentru care s-au obținut avizul de securitate la incendiu, iar pentru clădirile noi se va implementa noul normativ.
Continuarea & demararea unor proiecte majore de țară
Asistăm de câțiva ani la demararea proiectelor și a șantierelor pentru lucrări majore precum: autostrăzi, metrou în Cluj-Napoca, București, rețele de termoficare, aeroporturi, infrastructură de producere și transport a energiei electrice verzi, etc. Se anunță și continuarea lucrărilor la spitale de mari dimensiuni în Craiova, Iași, Cluj.
De asemenea, Ministerul Justiției a reactivat un proiect major, Cartierul Justiției din București, zona Unirii. Au fost selectate cele opt companii internaționale de arhitectură, precum Gensler (SUA), Skidmore Owings & Merrill (UK), Architecture Meets Engineering (Spania), dintre care se va alege, în etapa a doua, câștigătorul.
Potrivit Studio ae, va fi interesant de observat cât va dura PUZ-ul acestui proiect, având în vedere blocajele din București și că dezvoltatorul este o instituție publică.
Preocuparea pentru urbanism // Reimaginarea spațiilor urbane existente
În multe orașe, accentul se îndreaptă către dezvoltări cu utilizare mixtă care îmbină spațiile rezidențiale, comerciale și recreative. O tendință interesantă este conversia proprietăților existente neutilizate, cum ar fi clădiri abandonate, parcările de birouri, în centre urbane vibrante, prietenoase cu pietonii.
Valul renovării // insuflarea unei noi vieți în clădirile existente
85% dintre clădirile din Uniunea Europeană au fost construite înainte de anii 2000, iar 75% dintre ele au o eficiență energetică redusă. „Atacarea” clădirilor existente, denumită „Valul Renovării” sau „noul Bauhaus”, a început timid în România, dar deja s-au aprobat în ultimii doi ani indicatorii tehnico-economici pentru clădiri existente reprezentative: Gara de Nord din București, clădirea Teatrului Bulandra Izvor etc.
Lasa un raspuns