Noul plan climatic al Parisului promite să renunțe la limitele de viteză, să modifice benzile de circulație, să elimine 60.000 de locuri de parcare și să creeze „oaze” urbane pentru a combate căldura extremă cu care se confruntă în timpul verii, arată Bloomberg.

Până în 2030, din Paris vor fi eliminate 60.000 de locuri de parcare, acestea fiind înlocuite cu copaci și verdeață. Acesta este unul dintre obiectivele care se înscriu în noul Plan climatic 2024-2030 al capitalei franceze, lansat săptămâna trecută și care va fi votat în curând de Consiliul Municipal al orașului.

Capitala Franței s-a bucurat deja de atenție internațională grație măsurilor pe care le-a luat pentru a reduce emisiile de carbon în ultimii ani, mai ales de când primarul Anne Hidalgo a preluat mandatul.

Noul plan se angajează să extindă acest progres, oferind un oraș mai verde, mai rezistent la condițiile meteorologice extreme, mai prietenos pentru pietoni și mai eliberat de mașini.

Pentru a atinge acest obiectiv, Parisul se angajează să creeze 300 de hectare de noi spații verzi până în 2030, din care 10% până în 2026. Eliminarea locurilor de parcare va fi o componentă majoră, iar numeroasele locuri de pe bordurile care flanchează străzile ar putea fi înlocuite cu copaci care ajută și la absorbția apei pluviale.

Realizarea acestui proiect a durat câțiva ani, mai precis din 2021, timp în care au avut loc și consultări publice, iar propunerile au șanse să fie votate, deoarece primarul Hidalgo are majoritatea în consiliu.

De când „stânga” a preluat conducerea Parisului, din 2001, prioritățile au fost implementarea unor noi reguli de urbanism pentru a construi mai multe locuințe, în special la prețuri accesibile, arată Le Monde.

Masterplanul Urban Local (PLU) adoptat în 2006 și-a propus să introducă diversitatea socială în vestul orașului, considerat mai exclusiv, așadar nu doar în cartierele muncitorești.

20 de ani mai târziu, reechilibrarea așteptată nu este atât de marcantă, dar în capitala franceză s-au ridicat peste 115.000 de apartamente (5.750/an), iar ponderea de locuințe sociale a crescut de la 13% la 25%.

Planul prevede o creștere a numărului de suprafețe rezervate pentru programe de locuințe publice (de la 300 la aproximativ 1.000), propunere care este în prezent foarte criticată de către principalii jucători imobiliari.

De asemenea, se dorește mărirea mixului social, impunând în prezent o cotă minimă de 30% din locuințe sociale sau intermediare de închiriere pentru anumite programe de locuințe: ponderea urmează să fie ridicată la 35% și, în unele zone cu hiper deficit, poate ajunge chiar la 50%.

Un alt punct al programului vizează introducerea unei servituți mixte funcționale, prin care orice proiect de construcție, restructurare majoră sau schimbare de utilizare, cu o suprafață mai mare de 5.000 mp, construită în scopuri economice, să includă 10% din spațiu destinat locuințelor, atâta timp cât acest proiect este situat într-un sector de dezvoltare rezidențială.

În plus, vor fi adoptate noi criterii de înălțime a clădirilor pentru a ține cont de diversitatea peisajelor urbane: extinderile ar trebui permise doar pentru uz rezidențial, pentru un singur nivel, iar înălțimea maximă ar trebui să fie de 37 m.

Ambiția declarată a Primăriei Parisului, de a crește ponderea locuințelor publice de la 25% la 40% până în 2035, se bazează în mare măsură și pe transformarea clădirilor mai vechi, inclusiv a birourilor dezafectate care reprezintă o resursă deosebit de valoroasă.